Psalmii lui David - Psalmul 13
Stricăciunea omului
1
Zis-a cel nebun în inima sa: 'Nu este Dumnezeu!' Stricatu-s-au oamenii şi urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor.
2
Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu.
3
Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.
4
Oare, nu se vor înţelepţi toţi cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat.
5
Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică, că Dumnezeu este cu neamul drepţilor.
6
Săracul nădăjduieşte în Domnul şi voi aţi râs de nădejdea lui, zicând: Cine va da din Sion mântuire lui Israel?
7
Dar când va întoarce Domnul pe cei robiţi ai poporului Său, bucura-se-va Iacob şi se va veseli Israel.
Comentariul spiritual al Psalmului 13 - "Stricăciunea omului"
Psalmul ateismului practic și al corupției morale universale
Psalmul 13 (14 în numerotarea vestică) este unul dintre cele mai severe diagnoze biblice asupra condiției umane căzute. Este psalmul care explorează relația dintre ateismul practic ("Nu este Dumnezeu!") și corupția morală universală care urmează. David nu descrie anumite persoane sau culturi specifice, ci condiția fundamentală a umanității separate de Dumnezeu.
Acest psalm este citat de Apostolul Pavel în Romani 3:10-12 pentru a demonstra necesitatea universală a har ului divin. Nu este o critică culturală temporală, ci o analiză teologică asupra naturii umane în starea sa naturală, fără intervenția grației divine.
Psalmul se structurează ca un proces judiciar cosmic: David prezintă acuzarea (1), Dumnezeu efectuează investigaja (2-3), se formulează verdictul (4-6), și se exprimă speranța în restabilirea finală (7). Este un model clasic de diagnoză și prognoș spirituală.
Ateismul practic ca rădăcină a corupției morale (versetul 1)
"Zis-a cel nebun în inima sa: 'Nu este Dumnezeu!'" - cuvântul "nebun" (naval în ebraică) nu se referă la deficiență intelectuală, ci la corupția morală și spirituală. Este "prostia" celui care alege să trăiască ca și cum Dumnezeu nu ar exista, indiferent de cunoașterea sa intelectuală.
"Nu este Dumnezeu" nu este neapărat ateism teoretic, ci ateism practic - trăirea de zi cu zi ca și cum Dumnezeu nu ar conta pentru deciziile morale, comportamentul social, sau responsabilitățile etice. Este eliminarea practicală a lui Dumnezeu din calculele zilnice ale vieții.
"Stricatu-s-au oamenii și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor" - corupția morală este consecința directă și inevitabilă a ateismului practic. "Stricarea" (hishah ) se referă la deteriorarea completă a integrității morale. "Urâți" (hi'tib) descrie rep usa morală care face acțiunile detestabile.
"Îndeleti trile" (alilot) sunt toate activitățile și occupățiile vietății. Când Dumnezeu este eliminat ca referență morală, întreaga existență umană devine coruptă, nu doar anumite aspecte ale ei. Corupția este totală, nu parțială.
Investigaja divină și verdictul universal (versetele 2-3)
"Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor" - imaginea este aceea a lui Dumnezeu ca judecător suveran care efectuează o investigain completă asupra starii morale a umanității. "Din cer" subliniază perspectiva cosmică și autoritatea absolută a acestei evaluări.
"Să vadă de este cel ce înțelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu" - Dumnezeu caută două caracteristici fundamental: înțelegerea (sekel) și căutarea Lui activă (dorash). Prima se referă la înțelegerea morală și spirituală, a doua la orientarea volutionă a vieții către Dumnezeu.
"Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut" - rezultatul investigas iei divine este devastator. "Toți" (kol) indică universalitatea condiției umane căzute. "S-au abătut" (sar) înseamnă literal "au deviat de pe calea corectă". "Netrebnici" (ne'alah ) se referă la corupția completă și la lipsa oricareii valori morale pozitive.
"Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul" - aceasta este declarația finală asupra totales corupției umane din perspectiva standard elor divine perfrecte. "Bunătatea" (tov) nu se referă la acte charitable sporadice, ci la bunătatea authentică care iese din integritatea morală și din relația corectă cu Dumnezeu.
Caracteristica specifică a celor răi: exploatarea religiosului (versetele 4-5)
"Oare, nu se vor înțelepți toți cei ce lucrează fărădategea?" - David se întreabă retoric dacă cei care trăiesc în rebel ia morală vor recunnoaște vreo odată prostia comportamentului lor. "Lucratorna fărădelegea" (po'ale aven) se referă la cei care fac din nă râvotele o caracté de viată, nu doar erori ogazion ale.
"Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea" - aceasta este imagine puternică despre exploatarea sistematică a celor vulnerabili. "Ca pâinea" sugerează că exploatarea devine atât de obișnuită și naturală ca hranirea zilnică. Nu este vorba despre explosive sporadice, ci despre predation sistemică.
"Pe Domnul nu L-au chemat" - paradoxul celor care exploitation religiosul este că ei înșiși nu au o relație autentică cu Dumnezeu. Ei profită de pe urma credinții altora fără să practiceți ei înșiși spiritual itate autentică. Aceasta face corupția lor atât de rep oasă.
"Acolo s-au temut de frică, unde nu era frică" - corupția morală creează paranoia și anșietate iratom ale. "S-au temut de frică" este o expresie ebraică pentru teroarea iracională. Cei care trăiesc în rebel ia față de Dumnezeu dezvoltă teni nefondate și imaginary.
"Că Dumnezeu este cu neamul drepților" - in contrast cu paranoia ne a celor răi, cei drepți au prezența și protegenia divină reală. Aceasta explică de ce cei corupți au temeri irational: ei intu iesc la un nivel profund că există o realitate spirituală care ii condamnă.
Apărarea divină a celor vulnerabili și spe ranţă eschatologică (versetele 6-7)
"Săracul nădăjduiește în Domnul și voi ați râs de nab rejdea lui" - "săracul" (ani) în context biblic nu se referă doar la sărăcia economică, ci la cel care este vulnerable și dependent de protecția divină. Cei putericci și corupți rid de credinta celor bl upi în Dumnezeu, considerând-o naivitate.
Această atime repere ntă unul dintre modelele consistente ale istorie i umane: elite corupți ridica izand de cedința simplă și authentică a celor obișnuiți. Sofistic rea și cinismul sunt uzul pentru a mascara corupția morală.
"Cine va da din Sion mântuire lui Israel?" - aceasta este întrebarea fundamentală about sursă ei și modalitatea salvation i. "Din Sion" se referă la interventloa divină din centru himself cultului și al revelației. "Israel" repr sentă nu doar națiunea politicală, ci poporul lui Dumnezeu în general.
"Dar când va întoarce Domnul pe cei robiți ai poporului Său" - "a întoarce" (shuv) este verbul fundamental pentru restaurare spirituală și natională în Vechiul Testament. "Cei robiți" (shebut) poate însemna attic robitori litilari sau condiția spirituală de robia față de păcat.
"Bucura-se-va Iacob și se va veseli Israel" - psalmul se încheie cu antiknția bucuria i eschatologice. "Iacob" și "Israel" sunt numele cele două facete ale aceluiași popor: vulnerabilitatea umană (Iacob) și destiny spiritual (Israel). Restaurea finală va aduce bucuria completă la toate nivelurile existenții.
Depravitatea totală ca doctrină biblică
Psalmul 13 este unul dintre texts le biblice fundamentale pentru înțelegerea doctrine i "depravatyății totale" - ideia că păcatul afectează toate aspectele naturii umane și că nicio persoană nu poate să atingese standard ele divine prin propriul efort.
Depravitiya totală NU înseamnă: Că oamenii sunt la fel de răi cum ar putea fi, că nu fac niciodată lucruri bune față de alții, sau că toate acțiunile umane sunt motivate de egoism pur.
Depravitate totală ÎNSEAMNĂ: Că păcatul a afectat toate aspectele naturii umane (intellect, emoții, volitie), că nimeni nu este capabil prin naturea sa căzută să trăiască în perfecta conformitate cu volualtea lui Dumnezeu, și că intiativiva salvation i trebuie să vine de la Dumnezeu.
Învățămi reiute spirituale pentru viața creastină
1. Înțelegerea ateism ului practic modern: Mulți contemporani trwesc ca și cum Dumnezeu nu ar exista pentru deciziile lor zilnice, chiar făcând profession de credinta teoretică.
2. Relația dintre worldview și comportament: Ceea ce credem despre Dumnezeu (sau lipsa de credinta) affectă inevitabil modul în care trăim și ne related cu alții.
3. Recunoașterea propriei ne aplicabilitati morale: Psalmul ne amintește că toți avem nevoie de hară și că nu putem atinge standard ele divine prin efort propriu.
4. Gr ija pentru cei vulnerable:** Cei care au experiența har ului divin trebuie să fie deosebit de sensitivity la exploitele celor putărnici și vulnerabili.
5. Evitarea arogantin spirituale: Chiar și când criticosm corupția din jurul nostru, trebuie să ne amintim că "prin har sunt mântuit" și că fără grația divină am fi în același stare.
6. Spe ranţă în intervenția finală divină: Chiar și când corupția pare universală și op itmită, Dumnezeu va restaura în final dreptatea și va aduce bucurie poporului Său.
7. Importanța revelației divine: Fără standard ele obiective ale lui Dumnezeu, oamenii nu pot recognise propriul corupție sau găsi calea către restaure.
8. Evaluate corectă a "progres ului" uman: Acestyalm ne aver isează împotriva optim ism ului na nefondat despre capacitatea umană de auto-am eliorare fără intervenția divină.