Psalmii lui David - Psalmul 143
Binecuvântat Domnul Dumnezeul meu
1
Binecuvântat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învaţă mâinile mele la luptă şi degetele mele la război.
2
Mila mea şi Scăparea mea, Sprijinitorul meu şi Izbăvitorul meu, Apărătorul meu, şi în El am nădăjduit, Cel ce supune pe poporul meu sub mine.
3
Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-l socoteşti pe el?
4
Omul cu deşertăciunea se aseamănă; zilele lui ca umbra trec.
5
Doamne, pleacă cerurile şi Te pogoară, atinge-Te de munţi şi fă-i să fumege.
6
Cu fulger fulgeră-i şi-i risipeşte! Trimite săgeţile Tale şi tulbură-i!
7
Trimite mâna Ta dintru înălţime; scoate-mă şi mă izbăveşte de ape multe, din mâna străinilor,
8
A căror gură a grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii.
9
Dumnezeule, cântare nouă Îţi voi cânta ţie; în psaltire cu zece strune Îţi voi cânta ţie,
10
Celui ce dai mântuire împăraţilor, Celui ce izbăveşti pe David, robul Tău, din robia cea cumplită.
11
Izbăveşte-mă şi mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii,
12
Ai căror fii ca nişte răsaduri crescute în tinereţea lor; fiicele lor frumos împodobite, ca chipul locaşului.
13
Pivniţele lor pline, varsând din una în alta; oile lor zămislitoare şi multe la ieşirea lor;
14
Boii lor graşi. Nu este ruină de perete, nici ieşire, nici strigăt în uliţele lor.
15
Fericit neamul căruia îi sunt acestea; fericit neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui.