Psalmii lui David - Psalmul 71

Spre Tine, Doamne, am nădăjduit

<\!-- Reading Mode Content -->
1 Spre Tine, Doamne, am nădăjduit, să nu fiu rușinat în veac.
2 Întru dreptatea Ta, izbăvește-mă și mă scoate, pleacă urechea Ta către mine și mă mântuiește.
3 Fii mie Dumnezeu apărător și loc întărit, ca să mă mântuiești, că întărirea și scăparea mea ești Tu.
4 Dumnezeul meu, izbăvește-mă din mâna păcătosului, din mâna călcătorului de lege și a celui ce face strâmbătate,
5 Că Tu ești așteptarea mea, Doamne; Domnul este nădejdea mea din tinerețile mele.
6 Întru Tine m-am întărit din pântece; din pântecele maicii mele Tu ești acoperitorul meu; întru Tine este lauda mea pururea.
7 Ca o minune m-am făcut multora, iar Tu ești ajutorul meu cel tare.
8 Să se umple gura mea de lauda Ta, ca să laud slava Ta, toată ziua măre cuviința Ta.
9 Nu mă lepăda la vremea bătrâneților; când va lipsi tăria mea, să nu mă lași pe mine.
10 Că au zis vrăjmașii mei mie și cei ce păzesc sufletul meu s-au sfătuit împreună,
11 Zicând: Dumnezeu l-a părăsit pe el, urmăriți-l și-l prindeți pe el, că nu este cel ce izbăvește.
12 Dumnezeule, nu Te depărta de la mine; Dumnezeul meu, spre ajutorul meu ia aminte!
13 Să se rușineze și să piară cei ce defăimează sufletul meu, să se îmbrace cu rușine și înfruntare cei ce caută să-mi facă rău.
14 Iar eu pururea voi nădăjdui spre Tine și voi înmulți lauda Ta.
15 Gura mea va vesti dreptatea Ta, toată ziua mântuirea Ta, al căror nume nu-l cunosc.
16 Intra-voi întru puterea Domnului; Doamne, îmi voi aduce aminte numai de dreptatea Ta.
17 Dumnezeule, m-ai învățat din tinerețile mele și eu și astăzi vestesc minunile Tale.
18 Până la bătrânețe și căruntețe, Dumnezeule, să nu mă părăsești, ca să vestesc brațul Tău la tot neamul ce va să vină
19 Puterea Ta și dreptatea Ta, Dumnezeule, până la cele înalte, măreațiile pe care le-ai făcut. Dumnezeule, cine este asemenea Ție?
20 Multe necazuri și rele ai trimis asupra mea, dar întorcându-Te mi-ai dat viață și din adâncurile pământului iarăși m-ai scos.
21 Înmulțit-ai spre mine mărirea Ta și întorcându-Te m-ai mângâiat și din adâncurile pământului iarăși m-ai scos.
22 Că eu voi lăuda cu instrumente de cântare adevărul Tău, Dumnezeule, cânta-voi ție din alăută, Sfântul lui Israel.
23 Bucura-se-vor buzele mele când voi cânta ție și sufletul meu pe care l-ai mântuit.
24 Încă și limba mea toată ziua va rosti dreptatea Ta, când vor fi rușinați și înfruntați cei ce caută să-mi facă rău.