Pildele lui Solomon - Capitolul 29

Disciplina și Dreptatea

1 Un om mustrat de mai multe ori, și care își înțepenește gâtul, va fi zdrobit deodată și fără leac.
2 Când se înmulțesc cei drepți, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul geme.
3 Cine iubește înțelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele își risipește averea.
4 Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită o ruinează.
5 Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț sub pașii lui.
6 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel drept biruiește și se bucură.
7 Cel drept cunoaște pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă.
8 Cei batjocoritori întărâtă cetatea, dar înțelepții potolesc mânia.
9 Când se ceartă un înțelept cu un nebun, acesta se supără sau râde, și nu se face liniște.
10 Oamenii setați de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană caută să-i scape viața.
11 Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește.
12 Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sunt niște răi.
13 Săracul și asupritorul se întâlnesc; Domnul luminează ochii amândurora.
14 Un împărat care judecă pe săraci după adevăr își va vedea scaunul de domnie întărit pe vecie.
15 Nuiaua și mustrarea dau înțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale.
16 Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul, dar cei drepți le vor vedea căderea.
17 Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă, și va aduce desfătare sufletului tău.
18 Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu, dar ferice de poporul care păzește Legea!
19 Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă.
20 Dacă vezi un om care vorbește pripit, poți să ai mai multă nădejde de un nebun decât de el.
21 Sluga răsfățată din tinerețe va sfârși prin a voi să fie fiu.
22 Un om mânios stârnește certuri, și cel aprins la fire face multe păcate.
23 Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă slavă.
24 Cine împarte cu hoțul își urăște sufletul; el aude blestemul, și nu spune nimic.
25 Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
26 Mulți umblă după bunăvoința celui ce stăpânește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
27 Omul nelegiuit este o scârbă pentru cei drepți, și cel ce umblă fără prihană este o scârbă pentru cel rău.