Proverbe - Capitolul 30

Cuvintele lui Agur

1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvântul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel și pentru Ucal:
2 Cu adevărat, sunt mai prost decât oricine, și n-am pricepere omenească;
3 N-am învățat înțelepciunea, și nu cunosc știința sfinților.
4 Cine s-a suit la ceruri, și cine s-a coborât din ele? Cine a strâns vântul în pumni? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se cheamă el, și cum cheamă pe fiul său? Știi tu lucrul acesta?
5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El.
6 N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre și să nu fii găsit mincinos.
7 Două lucruri Îți cer; nu mi le opri înainte de moarte!
8 Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, hrănește-mă cu pâinea care-mi trebuie.
9 Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine și să zic: „Cine este Domnul?" sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur și să iau în deșert Numele Dumnezeului meu.
10 Nu cleveti pe slujitor la stăpânul lui, ca nu cumva să te blesteme și să fii vinovat.
11 Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său, și nu binecuvântează pe mama sa.
12 Este un neam de oameni care se cred curați, și totuși nu sunt spălați de întinăciunea lor.
13 Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufași, și ale căror priviri sunt pline de îngâmfare.
14 Este un neam de oameni ai căror dinți sunt săbii și ale căror măsele sunt cuțite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ și pe cel lipsit dintre oameni.
15 Lipitoarea are două fete, care strigă: „Dă! Dă!" Trei lucruri sunt nesățioase, patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!":
16 Locuința morților, femeia stearpă, pământul care nu se satură de apă, și focul care nu zice: „Destul!"
17 Pe ochiul care-și bate joc de tatăl său și care nesocotește ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu și îl vor mânca puii de vultur!
18 Trei lucruri sunt mai presus de mine, și patru pe care nu le pot pricepe:
19 Urma vulturului pe cer, urma șarpelui pe stâncă, urma corăbiei în mijlocul mării, și urma omului la o fată.
20 Tot așa este și calea femeii preacurve: ea mănâncă și își șterge gura, și zice: „N-am făcut nimic rău!"
21 Trei lucruri tulbură pământul, și patru pe care nu le poate suferi:
22 Un rob care ajunge să stăpânească, un nebun care are pâine din belșug,
23 O femeie urâtă care se mărită, și o slujnică ce moștenește pe stăpâna sa.
24 Patru vietăți sunt cele mai mici de pe pământ, și totuși din cele mai înțelepte:
25 Furnicile, care nu sunt un popor tare, dar își pregătesc hrana vara;
26 Iepurii de casă, care nu sunt un popor puternic, dar își așază locuința în stânci;
27 Lăcustele, care n-au împărat, și totuși pornesc toate în cete;
28 Păianjenul, pe care-l poți prinde cu mâna, și care totuși se găsește în casele împăraților.
29 Trei ființe au o ținută frumoasă, și patru au un mers măreț:
30 Leul, cel mai viteaz dintre dobitoace, care nu dă înapoi dinaintea nimănui;
31 Calul înhămat gata de luptă; țapul, și împăratul căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32 Dacă ai lucrat ca un nebun, înălțându-te, și dacă ai avut gânduri rele, pune mâna la gură!
33 Căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge, și învârtoșarea mâniei dă certuri.