Psalmii lui David - Psalmul 86
Slava Sionului
1
Temelia Sionului pe munţii cei sfinţi. Domnul iubeşte porţile Sionului, mai mult decât toate locaşurile lui Iacob.
2
Lucruri mărite s-au grăit despre tine, cetatea lui Dumnezeu.
3
Îmi voi aduce aminte de Raav şi de Babilon, între cei ce mă cunosc pe mine; şi iată cei de alt neam şi Tirul şi poporul etiopienilor, aceştia acolo s-au născut.
4
Mamă va zice Sionului omul şi om s-a născut în el şi Însuşi Cel Preaînalt l-a întemeiat pe el.
5
Domnul va povesti în cartea popoarelor şi a căpeteniilor acestora, ce s-au născut în el.
6
Că în Tine este locaşul tuturor celor ce se veselesc.
Comentariul spiritual al Psalmului 86
Sionul ca cetatea lui Dumnezeu și centrul spiritual
Psalmul 86 (87 în numerotarea ebraică) este un psalm al fiilor lui Core care celebrează Sionul ca cetatea sfântă a lui Dumnezeu și centrul spiritual al lumii. Deși scurt, acest psalm conține o viziune profundă despre universalitatea salvării și importanța Ierusalimului în planul redemptiv divin.
"Temelia Sionului pe munții cei sfinți" indică atât realitatea geografică cât și simbolismul spiritual. Muntele Sionului nu este ales din întâmplare - în teologia biblică, muntele reprezintă stabilitatea, permanența și apropierea de Dumnezeu. Sfinţenia acestor munți derivă din prezența divină, nu din caracteristicile naturale.
Iubirea preferenţială a lui Dumnezeu pentru Sion
"Domnul iubește porțile Sionului, mai mult decât toate locașurile lui Iacob" exprimă alegerea divină special? a Ierusalimului dintre toate locurile din Israel. Această preferinţă nu elimină importanța celorlalte locuri sfinte, ci indică rolul central al Sionului în planul salvării.
"Porțile" în cultura biblică reprezintă autoritatea și puterea unei cetăți. A iubi "porțile Sionului" înseamnă a confirma autoritatea spirituală și politică a Ierusalimului ca centru al poporului ales.
Universalitatea salvării prin Sion
Versetele 3-4 conțin o viziune remarcabilă despre includerea neamurilor în planul salvării: "Îmi voi aduce aminte de Rahab și de Babilon, între cei ce mă cunosc". Rahab (Egiptul) și Babilonul, marile puteri păgâne și chiar dușmanii Israelului, sunt menționate alături de "cei de alt neam și Tirul și poporul etiopienilor".
Expresia "aceştia acolo s-au născut" nu se referă la nașterea biologică, ci la nașterea spirituală - adoptarea în poporul lui Dumnezeu. Aceasta este o prefigurare a incluziunii neamurilor în Biserica creștină.
Sionul ca mamă spirituală
"Mamă va zice Sionului omul și om s-a născut în el" prezintă Sionul în rol maternal, generând copii spirituali din toate neamurile. Această imagine maternă a Ierusalimului este dezvoltată și în alte părți ale Scripturii (Galateni 4:26 - "Ierusalimul de sus este mama noastră").
"Însuși Cel Preaînalt l-a întemeiat pe el" confirmă că Sionul nu este o realizare umană, ci o instituție divină. Stabilitatea și autoritatea spirituală a Sionului derivă din actul creator al lui Dumnezeu Însuși.
Registrul divin și bucuria universală
"Domnul va povesti în cartea popoarelor și a căpeteniilor acestora, ce s-au născut în el" se referă la registrul ceresc în care sunt înscriși cei care aparțin spiritual Sionului. Aceasta este imaginea cetățeniei cereștii care transcende originile etnice sau geografice.
Concluzia psalmului - "în Tine este locașul tuturor celor ce se veselesc" - prezintă Sionul ca sursa bucuriei spirituale universale. Bucuria autentică, cea care depășește circumstanțele temporale, își găsește sursa în relația cu Dumnezeu centrată în Sion.
Împlinirea creștină și aplicații spirituale
1. Hristos ca noul Sion: În teologia creștină, Hristos Însuși devine "muntele Sionului" spiritual, centrul noii economii divine. El este "piatra din capul unghiului" pe care se întemeiază Biserica.
2. Biserica ca Sionul spiritual: Biserica universală împlinește viziunea psalmului despre includerea tuturor neamurilor. Fiecare creștin, indiferent de originea etnică, poate spune că s-a "născut în Sion".
3. Ierusalimul ceresc: Sionul psalmului prefigurează "Ierusalimul ceresc" din Apocalipsa, cetatea finală a lui Dumnezeu unde toate neamurile vor fi unite în adorație.
4. Bucuria în Domnul: "Locașul tuturor celor ce se veselesc" ne amintește că bucuria creștină nu depinde de circumstanțe externe, ci de relația cu Dumnezeu prin Hristos.
Rugăciune de recunoștință
Doamne, îți mulțumim că ne-ai adoptat în familia Ta spirituală și ne-ai făcut cetățeni ai Sionului ceresc. Ajută-ne să ne bucurăm de privilegiul de a fi "născuți în Sion" prin harul Tău. Umple inimile noastre cu bucuria care izvorăște din apartenența la Împărăția Ta și fă-ne să fim mărturisitori ai acestei bucurii pentru toate neamurile pământului. În numele lui Isus, noul nostru Sion. Amin.